close

Ce n-ai știut. Top 9 ciudățeniile geniilor! Voltaire bea cate 40 de cafele pe zi

646x404_372

Voltaire bea cate 40 de cafele pe zi

Scriitorul si filosoful francez Voltaire (1694-1778) obisnuia sa scrie, in acelasi timp, la mai multe opere. In odaia lui, avea cateva mese si pe fiecare dintre acestea cateun manuscris. Dupa ce lucra o ora la unul dintre ele, trecea automat la celalalt pupitru pana isi punea penita peste fiecare lucrare in parte.

Erau zile in care Voltaire scria si 18 ore neincetat, timp in care bea 40 de cani de cafea ca sa reziste ritmului infernal de lucru. Asa au aparut celebra nuvela “Candide” sau “Scrisori privind natiunea engleza”.

Leonardo da Vinci  dormea 2 ore pe zi

Da Vinci dormea 2 ore pe zi. Pentru a folosi acest tip de somn, numit şi “ somnul polifazic” , trebuie să te acomodezi cu un program strict, cu serii de 20-30 de minute de somn la fiecare 4 ore pe parcursul a 24 de ore.
Principalul avantaj al programului de somn al lui Da Vinci include mai mult timp liber, vise mai vii şi un control strict asupra corpului tău.

Principiul lui Einstein era: “Nu te lasa invins!”

El era pregatit să se gândească la aceeaşi problemă multe ore pe zi, timp de mai multe luni până reuşea ce îşi propusese. El este cel care a făcut afirmaţia “oamenii îşi folosesc doar 10% din creier.
Daca vrei să gândeşti ca Einstein, trebuie să îţi lucrezi creierul la fel cum un atlet olimpic îşi lucrează corpul—multe ore pe zi, în fiecare zi.

Citește și:   CURIOZITATI! Facem pariu ca nu le stiai? Punctul 20 te va pune pe ganduri .

Charles Dickens scria cu fata spre nord

Autorul englez scria şi dormea cu faţa spre nord, aliniindu-se cu polii pământului. El făcea acest lucru deoarece credea că aşa işi va putea îmbunătăţi creativitatea. Dacă dormea în alte locuri, el rearanja patul, de aceea avea întotdeauna cu el o busola.
Experimentează somnul cu capul către nord şi vezi în ce măsură această abordare îţi dă mai multă energie creativă.

Thomas Edison folosea somnul de scurtă durată

Edison folosea “power napping” (somnul de scurtă durată) ca să îi dea creierului său fenomenal o “pauză” de la efortul mental.
Pentru a-şi stimula creativitatea, el dormea în fotoliu cu mâna proptită pe cot în timp ce ţinea strâns în mână o legatură de bile.
Astfel, el “delega” subconştientului său anumite probleme la care lucra. În momentul în care se scufundă într-un somn profund scăpa legătura de bile pe jos, iar zgomotul îl trezea. Când se trezea scria orice avea în minte, de obicei soluţia la problemă.
Ai putea încerca şi tu power napping ?

Citește și:   În ciuda look-ului fioros, ea este cea mai frumoasă femeie bodybuilder din lume!

Yoshiro Nakamatsu inventeză… scufundat în apă

Yoshiro Nakamatsu, inventatorul japonez, este unul dintre cei mai mari genii ai istoriei umane. El are peste 3000 de invenţii patentate şi a caştigat un premiu Nobel.
Îi place foarte mult să inventeze sub apa , având cu el o tablă de scris din plexiglas rezistenta la apă. Numeşte acesta tehnică “înot creativ” şi spune că “oxigenul este duşmanul creierului”.
Chiar dacă înotul creativ nu îţi este la îndemână, gândeşte-te cum ai putea să creezi în medii mai puţin convenţionale şi ce efect ar avea această schimbare asupra modului în care găseşti soluţii la probleme. Te-ai gândit să îţi muţi biroul în parc ?

Miguel De Cervantes stătea în apă până la genunchi

Cervantes trebuia să stea în apă rece pana la genunchi înainte de a intra într-o stare creativă.
Despre această “tehnică” se vorbeşte mult în sens metaforic, dar nu este prea des pusă în practică.
Pentru perioadele în care ai nevoie de concentrare intelectuală maximă, scurte reprize de băi reci la picioare ar putea fi de ajutor.
Ce zici ?

Citește și:   Cele mai UMILITOARE poze de la PLAJĂ! Nu o să-ți vină să crezi!

Ernest Hemingway scria zilnic 500 de cuvinte

Hemingway obişnuia să scrie texte de câte 500 de cuvinte în fiecare zi. Această tehnică îi permitea să treacă peste “blocajul scriitorului” şi îi menţinea abilitatea de scriitor la cote foarte înalte.
Principiul este similar cu antrenamentele sportivilor. Repetiţia este mama măiestriei.
Ai putea să aplici acest principiu atât la scris cât şi în alte arii ale vieţii tale în care îţi doreşti să atingi excelenţa. Pur şi simplu, te antrenezi în fiecare zi pe subiectul ales.

Johann Wolfgang von Goethe ţinea un măr putrezit pe birou

Poate era o halucinaţie a autorului, dar el chiar credea că un măr putrezit pe biroul său îi va îmbunătăţi tehnica scrisului.
Dincolo de ciudăţenia cu mărul, gândeşte-te care sunt stimulii externi care îţi pot îmbunătăţi atenţia şi creativitatea atunci când înveţi sau scrii. Activitatea creierului poate fi stimulată de astfel de “ancore” externe. De exemplu, mirosul cafelei, sau vederea unei plante ori a unui peisaj.

Sursa: Whitenigh